În ședința comună de miercuri, 21 iunie, a.c., Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități din Camera Deputaților au luat în dezbatere câteva articole din Proiectul de lege privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
Cultul Musulman a propus un amendament acceptat și de alte culte recunoscute și însușit de Ministerul Culturii și Cultelor, prin secretarul de stat Adrian Lemeni, prezent la lucrări. Acest amendament, introdus la art. 13 din proiectul de lege, afirmă că În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase.
Textul a fost votat cu doar două abțineri ale reprezentanților PNL (Mircea Iustian și Mona Muscă care îl înlocuia pe Călin Popescu Tăriceanu).
Introducerea ideii că este interzisă defăimarea religioasă și ofensa adusă simbolurilor religioase intră în evidentă contradicție cu libertatea de expresie, așa cum este ea formulată de Pactul internațional privind drepturile civile și politice, în Convenția europeană a drepturilor omului și în Constituția României. Mai mult însă, formularea amendamentului face abstracție chiar de faptul că apărarea libertății religioase este o componentă a libertății gândirii, conștiinței și religiei. O enunță Pactul internațional privind drepturile civile și politice în art. 18 (1): Orice persoană are dreptul la libertatea gândirii, conștiinței și religiei; acest drept implică libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, individual sau în comun, atât în public cât și în particular, prin cult și îndeplinirea riturilor, prin practici și prin învățământ.
Convenția europeană a drepturilor omului, la care România este de asemenea parte, reia aproape identic principiile de mai sus, iar Constituția României le asumă prin art. 29. Or, sub protecția acestui articol se află simultan și ideile care pot fi considerate de către unii credincioși defăimătoare sau ofensatoare. De altfel, în opinia sa din 1993, Comitetul Drepturilor Omului al ONU susține fără dubii acest principiu: Articolul 18 [al Pactului internațional privind drepturile civile și politice] protejează credințele teiste, non-teiste și ateiste, ca și dreptul de a nu profesa vreo religie sau credință. Termenii credință și religie trebuie să fie gândiți într-un sens larg. Articolul 18 nu se limitează în aplicarea sa la religiile tradiționale ori la religiile și credințele cu caracteristici instituționale sau la practici analoage celor ale religiilor tradiționale.
Amendamentul intenționează, de fapt, să creeze un monopol al cultelor în domeniul credințelor și opiniilor. O serie întreagă de cărți de filosofie sau beletristică va putea fi considerată ofensatoare pentru unele culte și interzisă. Romane și ecranizări precum Codul lui Da Vinci, piese de teatru precum Evangheliștii de Alina Mungiu sau concerte cu formații considerate sataniste ar putea fi, de asemenea, interzise. Tineri care poartă tricouri cu anumite trupe rock ar putea fi sancționați în baza acestui amendament. Numeroase opinii critice față de anumite atitudini religioase reprobabile precum cazul de
la Tanacu nu ar mai putea fi exprimate în presă. Libertatea de exprimare din România se va integra în Uniunea Europeană cu voal pe chip.
Cerem plenului Camerei Deputaților să elimine acest articol din Proiectul de lege privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
București, 25 iunie 2006
Daniel Vighi Atelierul Civic Ariergarda
Emil Moise Ombudspersons for National Minorities
Gabriel Andreescu Centrul de Studii Internaționale
Ioana Avădani Centrul pentru Jurnalism Independent
Iustina Ionescu Centrul de Resurse Juridice
Radu Teișanu Asociația Pro-Activ
Remus Cernea Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință
Romanița Iordache Accept
Contact:
Iustina Ionescu 0722.253.789,
Remus Cernea 0727.583.594,